06:30. bestia are motorul pornit si ne asteapta sa ne echipam. Avem noroc si observam ca ambele stopuri de pe spate mai sunt agatate doar de niste fire. Le reparam cum putem, dar devin niste obiecte de decor, pentru ca semnalizarile nu mai functioneaza. Dar nu-i nimic, ei nu semnalizeaza deloc. Ne vom incadra mai bine in peisaj.

Cu lectia invatata deja si cu norii pe cer ne echipam bine si plecam la drum. Avem de facut un drum lung, chiar cel mai lung de pana acum si nu avem optiunea sa ne oprim inainte de Huanuco. Toate ghidurile turistice sugereaza asta din cauza aceleiasi zone rau famate si a gruparii numite “the Shining”. Aparent asta e ultimul lor bastion.

Pentru ca am sarit peste desayuno, dupa doar 80 de km ne-am oprit sa cumparam fructe. Cand le-am spus ca vrem doar 10 bananene au refuzat sa ne ia bani pe ele. Am multumit frumos si ne-am pregatit de plecare. Imtre timp bestia a reusit sa mai piarda ceva, respectiv suruburile de la aparatoarea pentru lant, dar din fericire aparatoarea e inca cu noi. Gasim noi alte suruburi, dar din nou nu e o piesa esentiala asa ca putem sa ne vedem de drum.

Toata dimineata e sprint nebun catre Tingo Maria, orasul care marcheaza inceputul bucatii periculoase. Parcurgem cei 170 de km pana aici din doua bucati, cu o singura pauza.

Ne oprim 5 minute in Tingo Maria pentru snacksuri. Am stat sa luam pranzul, dar mai bine sa ne vedem ajunsi la Huanuco si apoi ne relaxam.

Ne asteptam la un drum mult mai prost, cu asfalt mai deloc, filtre cu banditi inarmati si fara prea multi oameni zambitori. Lucrurile n-au stat chiar asa, singurul element de dificultate fiind urcarea pana la 2700 de metri. Gropile deja nu le mai consideram dificile.

Ca de obicei in tara asta, dupa ce muncim sa urcam, pierdem totul pentru ca intotdeauna urmeaza o coborare.

Ajungem la Huanuco chiar devreme, ne cazam, schimbam uleiul bestiei si plecam sa vedem orasul. A fost o zi obositosre dar buna pentru ca am reusit sa parcurgem in siguranta cea mai lunga bucata de drum de pana acum. 310 km

Seara am hoinarit prin oras si ne-am oprit la un bar unde am avut norcul sa dam de niste localnici ce pe langa pisco sour-ul cerut ne-au oferit sa gustam alte bauturi si mancaruri locale. Bucataria peruana nu inceteaza sa ne uimeasca. Multumim baieti!