N-am fortat un start cu noaptea-n cap pentru ziua aceasta. Nu aveam de ce. Distanta pe care planuiam sa o parcurgem era de doar 90 de km. tinta era cascada Gocta, a doua cacada din lume ca si inaltime.

Micul dejun l-am luat pe drum la niste tarabe cu fructe. Biscuiti, apa si cam asta a fost tot. Am pornit mai departe si cand eram pe un defileu ingust printre munti a inceput o ploaie serioasa. Ne asteptam la asta, stiam ca se va intampla o data si-o data. A tinut vreo ora. Suficient cat sa fim uzi din cap pana-n picioare. Din fericire pe motoreta te usuci la fel de repede cum te uzi 🙂

Am parasit drumul principal si am inceput sa urcam pe un drum forestier abrupt. Ne-am cazat si ne-am cumparat biletele necesare pentru a vizita cascada. Ne-au spus ca totul dureaza cinci ore. Am lasat hainele de ploaie si am pornit la pas. Tot drumul a fost o urcare si o coborare dar dupa o ora si jumatate prin salbaticie am reusit sa ajungem la cascada. Pe drum ne tot intrebam de ce nu auzim cascada. Raspunsul a venit cand am vazut-o: este atat de inalta incat apa ajunge jos aproape sub forma de vapori. A urmat o sesiune foto si drumul de intoarcere la cabana. Inca o ora jumatate. Am ajuns cu picioarele infierbantate. Acum intelegem si bestia cum se simte dupa atata urcus / coboras.

Intorsi la cabana ne-am intalnit cu un cuplu de americani ce erau in vacanta. Wendy este profesoara in Peru asa ca ne-a ajutat sa intelegem variantele de drum pe care le avem la dispozitie. Prima varianta implica urcusuri si coborasuri prin Anzi de la 500 metri la 4000 iar la 500 si din nou la 4000. Tot acest ciclu se repeta de foarte multe ori. A doua varianta implica o portiune de drum prin jungla foarte periculoasa deoarece “bandidas” sunt la tot pasul. Avand in vedere ca ultimii 1000 km oricum sunt prin munti la peste 4000 metri altitudine am hotarat sa intram in jungla asa ca zilele viitoare va vom putea spune (speram :)) ) cat de prietenosi sunt “bandidas” astia :)).